Gustul liber al Vieții

suv traveling on road near flatiron building
Fotografie de Helena Lopes pe Pexels.com

Într-un anumit moment, vine timpul să vă depășiți condiția, starea și obișnuințele!

Trebuie să ajungeți să deveniți epuizați de atâta dependență de suferință, generată de aceeași poveste obositoare, pe care ați repetat-o ani de zile.

Trebuie să încetați să învinovățiți provocările celorlalți sau circumstanțele de viață. Provocările voastre există pentru a vă ajuta să creșteți, nu pentru a vă menține jos. Sunteți doar o victimă a propriilor voastre limitări mentale.

Odată ce recunoașteți provocările, este bine să procesați emoțional furia, tristețea și teama.

Vine un moment, în care, persistând în mila de sine și îndreptându-vă degetul doar spre exterior, vă veți accentua durerea,  prin neglijarea responsabilității proprii.

Oamenii spun „aveți încredere în sentimentele voastre” și „mergeți cu fluxul”, dar acest lucru nu este întotdeauna un sfat bun. I-ați spune unui persoane dependente de alcool să „aibă încredere în sentimentele lui” atunci când are impulsul să bea și să-și bată soția? Desigur că nu. Este important să acceptați că sunteți dependenți de minciună, imaginându-vă că puteți vedea clar realitatea, și că aveți încredere în propria dumneavoastră gândire 100%.

În funcție de cât de repede doriți să vă transformați viața, este posibil să vă supuneți unui training de maturitate spirituală . Uneori iubirea de sine este o lovitură rapidă, ce te împinge înainte. Este posibil să aveți nevoie să postați motto-uri pe pereții dumneavoastră. Este posibil să fie necesar să setați alarma la 7 am în fiecare zi, cu un program de priorități pe care trebuie să-l realizați. Este posibil să trebuiască să recrutați ajutorul unui prieten sau a unui life coach. Este posibil să trebuiască să vă vindeți toate lucrurile, și să vă schimbați viața în întregime, pentru că aveți prea multe elemente de distragere a atenției în jurul dumneavoastră.

Să nu vă fie teamă să vă „reaprindeți” viața. Alegeți să trăiți intens și să faceți câteva „greșeli” decât să vă trăiți viața într-un ritm lent, în strălucirea jalnică a apatiei și regretului.

Mulțumesc!

Pentru mai multe informații rămâi conectat/ă la blog, poți accesa pagina de Facebook Universe of Alice sau îmi poți scrie la: alinacorneliamihail@gmail.com.

Cu multă dragoste, Alice❤️
Co-fondator și Instructor World of Wisdom & Spiritual Adventure & WOW Academy
Spiritual life coach
www.alinacorneliamihail.com
alinacorneliamihail@gmail.com
(0040) 726460166
https://theworldofwisdom.com/alice/

Inspirație Humberto Braga

Femeia și Luna, o relație sacră și unică

full-moon-woman-in-white-e1473784318275

Luna este lumina primordială a cerului pe timpul nopții, lumină ce strălucește peste întinderi în nopțile cu lună plină și se retrage din nou la misterul întunericului complet la luna nouă. Această enigmă veche a apariției, creșterii și dispariției constante, este un simbol vizibil al vieții, al morții și apoi al renașterii odată cu apariția lunii noi. Popoarele vechi au măsurat timpul după ciclul obișnuit al lunii, mai degrabă decât după ciclul soarelui. Chiar și solstițiile și echinocțiile au fost sărbătorite inițial după cea mai apropiată lună plină sau nouă.

Pentru aceia dintre noi care locuiesc în orașe mari, este greu să ne imaginăm că luna a fost odată sursa principală de lumină după apusul soarelui. Înainte de energie electrică și alte miracole moderne, oamenii din timpurile străvechi au urmat aceste indicii ale luminării, pregătindu-și recoltele sub lumina sa completă și îmbrățișând perioada de germinație, în timp ce se mișca prin faze de scădere.

Atunci, menstruația nu a fost privită ca un neplăcut, ci o emblemă a tinereții și a fertilității. Când s-a descoperit că ciclurile femeilor le reflectau pe cele ale Lunii, ele au fost venerate pentru această legătură divină. Au fost reprezentate ca zeițe ale Lunii și s-au închinat lor ca mame divine, protectori și văzători. Egiptenii și taoiștii au crezut că sângele menstrual ar putea crește puterea spirituală și au ritualizat acest lucru prin consumul său cu vin roșu. Grecii antici foloseau sângele menstrual pentru a fertiliza culturile și pentru a simboliza creșterea în timpul festivalurilor de primăvară. Femeile au fost considerate mai intuitive în timpul menstruației și au fost căutate pentru înțelepciune și îndrumare.

Toate acestea se întâmplau înainte ca patriarhatul să considere luna un simbol al fricii și să învețe femeile să se rușineze de ciclurile lor lunare. Cei de la putere au recunoscut că, pentru a subordona femeile noii ordini, trebuie, mai întâi să le întrerupă legătura cu sursa. Ei au promovat credința că femeile erau necurate și le-au alienat de societate. Femeilor nu li s-a permis să facă sex, să pregătească mâncare sau chiar să intre în biserici în timp ce sângerau.

Cuvintele precum „isterie” și „slăbiciune” reflectă această schimbare de gândire. Cel dintâi provine din latinul hystericus, adică „a uterului”. Această nebunie specifică femeii a fost considerată a fi provocată de o disfuncție a uterului și este motivul pentru care încă ne referim la eliminarea organelor reproductive ale femeilor ca la histerectomie. Menstruația a fost definită ca un episod lunar de nebunie, adus de fazele lunii. Acestea sunt doar două exemple care demonstrează modul în care femeile au fost învățate sistematic să devalorizeze propria lor intuiție, amintiți-vă de câte ori nu te-ai auzit spunând: „Nu sunt sigură dacă mă simt într-adevăr așa sau dacă e doar pentru că sunt în aceea perioadă a lunii”.

Când încercăm să vindecăm această deconectare, realizăm o mai mare sincronizare cu trupurile noastre și devine evident că ciclurile menstruale ale femeilor nu reflectă doar pe cele ale lunii, ci ale zilei, anotimpurilor și ale vieții însăși.

Continuă lectura „Femeia și Luna, o relație sacră și unică”